Despre cat de daunatoare poate fi gandirea (fals) pozitiva

 

Gandirea (fals) pozitiva este un imperativ social pe care ne fortam sa il impunem atunci cand emotiile noastre, de regula negative, sunt in contradictie cu ceea ce afisam. Gandirea (fals) pozitiva este un relativism cultural. In SUA, de pilda, oamenii se simt obligati sa afiseze o mina optimista, vesela, pusa pe treaba, atunci cand, de fapt, se simt demotivati, tristi sau chiar deprimati.

 

Frica de respingere sociala este suficient de puternica incat sa actioneze in mod negativ asupra celui care ar putea capata ajutor, in loc sa disimuleze o stare ireala de fericire, intarziind procesul de vindecare si afectand stima de sine. A fi deprimat sau a gandi negativ, in unele societati, echivaleaza cu a avea o boala contagioasa. Intr-un fel, acest lucru este partial adevarat, intrucat, intuitiv ne asociem cu persoanele spumoase, vesele si care afiseaza o mina optimista, evitandu-i pe cei care par deprimati si care au o gandire negativa. Evitarea lor nu face decat sa le adanceasca starea, alimentand si mai mult depresia, aceasta devenind in cerc vicios. Astfel, oamenii au invatat sa mimeze un comportament (fals) pozitiv o data pentru a ii induce pe ceilalti in eroare (vezi, nu e nimic in neregula cu mine) si in al doilea rand din autoamagire (daca imi spun suficient de des ca sunt bine, voi fi in final bine).

 

Acest tip de gandire este mai degraba wishful thinking - imi doresc sa- si nu e obligatoriu sa se intample. In plus, creeaza atat presiune, cat si expectanta ca va trebui in final sa ma simt bine. De la dorinta la schimbare sunt foarte multe etape de parcurs.

 

Gandeste pozitiv! devine astfel un sfat contraproductiv pentru ca nu numai ca trebuie sa facem fata obstacolelor reale, care ne intristeaza, dar trebuie sa ne luptam si cu gandirea negativa.

 

Psihologul Barbara Ehrenreich spune ca fericirea si gandirea pozitiva nu sunt acelasi lucru. Fericirea e in primul rand o emotie, un construct subiectiv care variaza de la mici bucurii la stari intense de placere, pe cand gandirea pozitiva este o forma de disciplina, este un demers cognitiv. Daca ne punem o masca, mintindu-ne ca ceea ce simtim- tristete- nu este ceea ce gandim - gandesc ca ma simt bine, ma fortez sa gandesc pozitiv- nu facem decat sa creeam o tensiune si o discrepanta intre emotie si gandire.

 

S. Rao propune o varianta pentru aceasta problematica, prin a incepe sa nu mai punem etichete pe evenimente, oricat de rele ni s-ar parea. Cand un eveniment nu are eticheta, ne este mai usor sa ii gasim o rezolvare, cu alte cuvinte, drumul spre fericire (un cuvant vehiculat atat de des incat s-a demonetizat) este gandirea nedihotomica. Lucrurile nu sunt rele sau bune; ele se intampla. Daca viata imi da lamai, inainte sa vin cu proverbialul o sa fac limonada, sa ma gandesc intai daca lamaile sunt cu adevarat rele. Am nevoie de limonada? Pot face limonada fara apa si zahar? Am toate datele problemei sau ma fortez sa iau ceva negativ si ii aplic o matrice lingvistica sperand ca aceasta sa repare situatia? Lamaile sunt lamai: sunt galbene, usor acrisoare, abunda in vitamina C, fructe exotice, utilizabile in industria cosmetica, pentru bauturi racoritoare sau salate etc. Restul categoriilor le punem noi. Ca sa vreau sa fac limonada din lamai, atunci cand mi le ofera viata, inseamna ca eu deja am hotarat ca lamaile sunt rele si vreau sa le transform in limonada. Lamaile nu ma multumesc si am hotarat deja acest lucru.

 

Psihologii Congleton si David propun ca in locul sfatului contraproductiv gandeste pozitiv! sa ne cultivam agilitatea emotionala. Problema apare atunci cand incercam sa reparam gandurile negative in loc sa acceptam ca toata lumea are ganduri negative. Realitatea este: nimeni nu gadeste pozitiv tot timpul si cine sustine contrariul, minte.

 

Cei agili emotional nu incearca sa isi suprime emotiile negative ci incearca sa le abordeze intr-o maniera inovatoare si constienta. 

 

Autoamagirea prin gandire (fals) pozitiva nu rezolva problema, deoarece creierul nostru este construit sa fie alert atunci cand apar situatii problematice in viata noastra.

 

Jan Bruce propune urmatoarele idei pentru a ne dezvolta agilitatea emotionala, in loc de gandirea pozitiva. 

 

Gandurile negative sunt ca vremea rea. Ele se vor intampla. Obisnuieste-te cu asta.

 

1) Constientizeaza gandul (prinde-l); incearca sa te distantezi de el ca si cum l-ai privi dinafara.

2) Cauta-i sursa (cartografiaza-l); ce este de aceasta data? Care e cauza acum? 

3) Accepta si treci mai departe (taie-l de pe lista); cheia este sa accepti ca un gand e doar un gand, nu cine esti; el nu te defineste ca persoana. 

4) Lasa-ti valorile si nu gandurile sa te conduca; viata e mai mult decat batalia dintre gandire negativa si cea pozitiva; adu-ti aminte ce te calauzeste in viata, care sunt valorile si principiile de baza si aminteste-ti sa fii coerent si autentic in raport cu tine.