Un cercetator roman a oferit o teorie asupra sinuciderii

 

Articol aparut si in ziarul Adevarul.ro

 

Sinuciderea lui Robin Williams a fost indelung mediatizata. Ce ar mai fi de spus? S-a speculat din belsug pe marginea potentialelor ipoteze care au dus la sfarsitul tragic al celebrului actor: o depresie veche, survenita pe fondul consumului cronic de alcool si droguri, accentuata de aflarea vestii ca actorul are boala Parkinson si o tumora la creier. Intr-adevar, daca acestia au fost adevaratii factori, au fost suficienti ca sa dezechilibreze si cel mai puternic spirit. Este insa evident ca multi trec prin probleme asemanatoare, insa nu toti se sinucid. Intrebarea care se ridica si care ar putea oferi variante de raspuns in cadrul managerierii riscului de suicid este: care este diferenta, la nivel neuronal, intre cei care vad in sinucidere o optiune si cei care continua sa isi traiasca viata, in ciuda neajunsurilor ei?

 

Un posibil raspuns ar putea fi dat chiar de catre un cercetator roman nascut in Braila. Constantin von Economo, caci despre el este vorba, a facut aceasta descoperire in anul 1929. Mai tarziu, ca omagiu adus geniului sau medical, Austria a emis, in 1976, un timbru cu chipul sau.

 

Ce sunt neuronii von Economo, care ar putea detine raspunsul la intrebarea de ce unii se sinucid si altii nu? Acesti neuroni cu arbori dendritici neobisnuiti, se gasesc in zona cortexului cingular anterior si in zona anterioara a insulei, la marile primate, dar si la balenele cu cocoasa, la balenele ucigase, la delfinii Risso, la balenele beluga precum si la elefantii africani si asiatici. Recent, ei au fost descoperiti la oameni si in cortexul prefrontal dorsolateral. Ce ii face deosebiti pe acesti neuroni care ar putea detine raspunsul pe care il cautam cu totii? Din punct de vedere ontogenetic, neuronii von Economo apar la oameni in saptamana 35 de gestatie (din 40), iar la nastere sunt prezenti in jur de 15 la suta. La varsta de 4 ani, un copil are deja in jur de 184.000, iar ca adult el va avea circa 193.000.

 

Ce este important la acesti neuroni? Zona in care ei sunt localizati, cortexul cingular anterior, proiecteaza in cortexul prefrontal procese mentale precum disonanta cognitiva si incertitudinea. Disonanta cognitiva este un disconfort mental experimentat de catre cineva atunci cand are doua credinte, idei sau valori contradictorii. Spre exemplu, un fumator stie ca fumatul il va ucide, dar nu poate nici accepta aceasta idee, dar nici renunta la fumat, pentru ca ar admite ca vrea sa moara. Atunci, el isi spune ca si bunicul a fumat pana la 80 de ani si nu avut nimic. Pana cand a murit de cancer la plamani sau emfizem pulmonar, evident. Dar, e important ca el nu va muri la 40, ci la 80. Reducerea disonantei cognitive joaca un rol major in diminuarea tensiunilor psihice personale, mai ales in urma alegerilor facute. M-am casatorit cu betivul asta, care e un abuzator si un agresiv, dar macar aduce bani in casa si copiii au un tata. Reducerea disonantei, a disconfortului, intervine in momentul in care noi ne aducem argumente pentru o decizie despre care stim, in adancul nostru, ca nu e buna.

 

Neuronii von Economo joaca un rol deosebit de important in intuitie, ceea ce ne permite sa trecem peste sentimentul de incertitudine, luand astfel decizii rapide si rezolvand disonanta cognitiva de care vorbeam mai sus.

 

Ce legatura au insa von Economo cu sinucigasii? In conformitate cu un studiu german, oamenii care se sinucid au pachete mult mai dense ale neuronilor von Economo decat cei care mor de moarte buna sau accidentala. Cercetatorii din Germania au analizat creierele sinucigasilor, prin comparatie cu creierele altor subjecti, si au ajuns la concluzia ca aceste celule poarta receptori pentru neurotransmitatori care ajuta la reglarea emotiei, neurotransmitatori precum dopamina, serotonina si vasopresina. Echipa germana a gasit, dupa ce a comparat neuronii von Economo ai unor pacienti care se sinucisesera cu ai altora care murisera de atac de cord, ca densitatea neuronilor von Economo la sinucigasi era semnificativ mai mare.

 

Concluzia la care au ajuns a fost urmatoarea: daca acesti neuroni joaca un rol atat de complex in procesarea unor emotii precum empatie, vina si rusine, atunci un numar in exces al acestor neuroni poate duce la tulburari emotionale, explicand astfel de ce la un sinucigas aceste emotii sunt prevalente. Daca nu toti oamenii care se simt rusinati sau vinovati se sinucid, atunci aceasta ar putea fi o explicatie de natura neurologica.

 

Densitatea crescuta a neuronilor von Economo nu duce neaparat la sinucidere, precizeaza cercetatorii. A fi deosebit de empatic in anumite circumstante poate fi benefic cateodata, insa poate avea si efecte devastatoare asupra persoanei cu un nivel ridicat de empatie. Aceasta este o receptare afectiva a starii celorlalti, o capacitate de a intelege si de a trai cu o intensitate asemanatoare starile celorlalti.

 

Acest studiu nu pretinde ca ofera un raspuns in ceea ce priveste intelegerea comportamentului sinucigas, insa este o noua piesa ce completeaza puzzle-ul psihicului uman.