De ce au succes vrajitoarele sau ce este efectul nocebo?

 

 

Multa lume a auzit despre efectul placebo al unor medicamente, insa putini oameni cunosc si reversul medaliei: efectul nocebo. Pentru cei care nu stiu, efectul placebo, care inseamna in limba latina voi face pe plac,  este o imbunatatire observabila a sanatatii sau starii de bine, dar care nu se atribuie unui tratament real. Cu alte cuvinte, atunci cand o persoana se simte mai bine datorita unui medicament - acesta putand fi si o simpla pilula de zahar - ea poate atribui starea de bine pilulei, datorita autosugestiei ca pilula functioneaza. Intr-un studiu din 2013, la care au raspuns peste 783 de doctori din Marea Britanie, peste 97 la suta au afirmat ca s-au folosit de efectul placebo macar o data in cariera lor. Desi multi sustin ca folosirea efectului placebo este la granita eticii medicale, nu se poate pune cu adevarat problema amagirii pacientilor, intrucat intentiile si credintele doctorilor sunt pozitive, iar placebo ii poate ajuta in mod real pe pacienti. In mai multe tari, intre 17-80 la suta dintre doctori prescriu in mod normal medicamente placebo in rutina lor zilnica, populatia, care raspunde la acest tip de tratament, fiind de o treime.

 

In mod contrar, efectul nocebo, in limba latina voi face rau, este reactia adversa experimentata de cineva care primeste un nocebo. Dupa cum placebo este o substanta inerta (activa sau inactiva) care creaza un raspuns benefic/sau un nonraspuns in cineva, efectul nocebo face exact contrariul.

 

Atat efectul placebo cat si nocebo sunt efecte psihogenice si nu sunt un raspuns cauzat de vreo componenta activa. Reactiile rezulta mai degraba din asteptarile si perceptiile persoanei in legatura cu felul in care va fi afectata. Desi amandoua efectele origineaza din surse psihice, efectele nocebo pot fi atat psihice cat si fizice. Astfel, asteptarile pe care le avem in legatura cu o boala pot fi la fel de periculoase ca si boala in sine. Efectul nocebo poate fi o explicatie pentru starile de rau, dureri de cap, stari de voma pe care oamenii le acuza in urma deochiului, a vrajilor sau a practicilor magiei negre. Toate aceste simptome pot fi cauzate de efectul nocebo.

 

Asa cum efectul placebo nu este cauzat de placebo in sine ci mai degraba de convingerea, expectatiile sau eventualele conditionari anterioare fata de placebo, la fel si efectul nocebo depinde de semnificatia pe care persoana o da procedurii ce ii este administrata. Astfel, un deochi sau o magie poate avea efectele asteptate daca persoana ajunge cu adevarat sa creada ca aceastea ii pot face rau, cu atat mai mult cu cat cel care performeaza astfel de actiuni are un oarecare prestigiu in contextul social dat, 

este vreo vrajitoare faimoasa, de pilda. Si in cazul efectului nocebo, persoanele putin informate, cu o stima de sine scazuta si asertivitate redusa, sunt mai usor sugestibile. Pentru a avea succes, efectele placebo si nocebo presupun si un grad inalt de sugestibilitate al persoanelor. Astfel, pentru a fi afectat de un tip de comunicare cineva trebuie sa accepte ce ii spun ceilalti in mod constient dar necritic; sa creada si sa accepte ceea ce li se spune; sa se conformeze asteptarilor sau viziunilor celorlalti si sa fie complianti comportamental.

 

La fel ca si in cazul efectului placebo, si efectul nocebo are un impact mai mare la anumite categorii sociale. Astfel, s-a constatat ca persoanele respondente la acest tip de efect sunt cam o treime din populatie, in general femei, si mai des intalnit la persoanele in varsta.

 

Astfel vrajitoarele, vracii sau samanii isi pot rani victimele prin puterea sugestiei, folosind efectul de priming ca cineva sa inceapa sa creada ca e bolnav, ca mai apoi sa se produca si simptomele actuale ale bolii in sine. Efectul de priming consta in folosirea unor stimuli precum imagini sau recuzita (haine ale persoanei, papusi voodoo, obiecte personale, mercur, etc) pentru a-i induce cuiva o stare psihologica ce-i afecteaza actiunile.

 

Cercetatorii au documentat mai multe efecte nocebo puternice in tratamente pentru migrene, scleroza multipla si depresie, si in jur de 1 din 10 persoane au renuntat la tratament datorita efectului nocebo. Una dintre explicatiile stiintifice ale efectului nocebo ar fi ca sugestiile verbale de durere pot induce anxietate sau frica, care, la randul ei, sa cauzeze transmiterea durerii. Benedetti, un cercetator italian, sustine ca hiperalgezia nocebo este o alta explicatie pentru felul in care anxietatea se tranforma in durere fizica. Frica este un fenomen subiectiv si de aceea el nu este influentat numai de atributele fizice ale stimului dar mai ales de contextul psihologic in care apare.

 

Ca sa exemplifice efectul nocebo, Benedetti a organizat o excursie la munte, la o altitudine de 3000 de metri, unui grup de 100 de studenti, spunandu-le inainte ca o posibila consecinta a acestei excursii o sa fie migrena. Nu mica a fost mirarea sa observe ca inca inainte de inceperea excursiei, o patrime din grup suferea deja de migrene, biochimia creierului schimbandu-se in cei infectati social cu nocebo. Cu alte cuvinte, credintele daunatoare se transmit precum bolile contagioase, iar asteptarile negative se pot raspandi foarte repede, producand efectul nocebo social la un numar mare de indivizi.