Despre fatigabilitatea compasionala si leziunile morale 


Probabil ati auzit ca, dupa o vreme, cei care lucreaza direct cu victime ale traumelor fizice sau psihice trebuie sa se desensibilizeze. Ca altfel nu iti poti face meseria, ca doctor sau psihoterapeut, daca esti prea implicat si nivelul tau de empatie e prea ridicat. Cercetatorii au venit cu un nou concept, sustinand ca, de fapt, atat-vehiculatul sindrom de burn-out nu este decat o noua forma de leziune morala (moral injury), care, la randul lui, este o extensie a oboselii compasionale. Conform Institutului American de Stres, burn-out-ul si oboseala compasionala nu sunt acelasi lucru.
 
Oboseala sau fatigabilitatea compasionala ar putea fi simplu denumita desensibilizare in fata durerii psihice sau fizice a altora. Empatia, pe care punem atat pret cand ne lasam sanatatea in mainile altora, inceteaza sa mai existe. E ca si cum ti-ai fi atins limita de empatie si putinul care mai ramane il iei acasa la familie si prieteni. In timp ce exista anumite conditii mentale care implica o lipsa de empatie sau compasiune, depresia sau psihopatia, exista si anumite conditii de mediu sau meserii care duc la aceasta fatigabilitate.

Denumita STS (stres traumatic secundar) fatigabilitatea compasionala este o conditie caracterizata de imputinarea compasiunii, in timp. Mai clar: le pasa din ce in ce mai putin. Cei mai expusi acestui risc sunt chiar cei care lucreaza direct cu victime ale dezastrelor naturale, ale traumelor, bolnavi, expertii din domeniul medical, legal sau al sanatatii mintale (paramedici, psihoterapeuti, asistente medicale, profesori, politisti, pompieri). In familii, acolo unde exista un membru care are o boala cronica, ceilalti membri ai familiei pot experimenta STS.

La nivel profesional, aceasta oboseala compasionala duce la lipsa concentrarii, o descrestere in productivitate, dezangajare, furie, apatie, descrestere in abilitatile cognitive, depresie, sentimente de incompetenta si indoiala de sine. Atat STS cat si burn out pot include simptomele de mai sus cat si depersonalizare.

La nivelul populatiei, abundenta stirilor despre crime, dezastre, tragedii si suferinte expuse in exces si decontextualizate (victime fara nume, fete, fara personalizare) au acelasi efect.

Studiile spun ca in randul personalului medical, 85 la suta dintre cei care lucreaza cu pacienti ajung la un nivel ridicat de oboseala compasionala.

Cei mai multi din domeniul medical se plang de burn-out si respectiv oboseala compasionala (a nu se confunda). Ce e de facut? Psihoterapie, luarea de pauze atunci cand se simt coplesiti - peste 200 de mii de decese in SUA sunt cauzate de erori medicale datorate sindromului de burn-out, suport emotional pentru a-i ajuta sa mentina o viziune echilibrata asupra lumii si a celor pentru care lucreaza.