Cum incetineste creierul timpul

 

Cand creierul nu are de procesat multa informatie noua, timpul pare sa treaca mai repede, insa pe masura ce suntem coplesiti de date noi, timpul pare sa se dilate. Acest efect de incetinire a timpului este o perceptie a creierului ca, de fapt, timpul se dilata si se scurge mult mai incet decat o face.

 

In cazul mediatizatului accident aviatic din Apuseni, in care au fost implicati mai multi doctori, unul dintre suprevietuitori a declarat ca au avut toti momente de abolire a constiintei si ca li s-a parut ca, de fapt, totul a durat doar jumatate de ora, in timp ce in realitate durase 6 ore.

 

Cand timpul pare sa se dilate sau sa incetineasca, simturile si cognitia isi maresc viteza, de aici rezultand senzatia de incetinire a timpului. Aceasta senzatie este una firesca si ea apare in situatii care ne pun in pericol viata si in care trebuie sa luam decizii rapide. Unor subiecti, care au fost aruncati cu coarda de la o inaltime considerabila, li s-a cerut sa estimeze cat timp ar lua altcuiva pana sa ajunga la pamant si cat timp le-ar lua lor. Evident, ca timpul estimat pentru ei insisi a fost cu 36% mai mult decat pentru ceilalti. In timp ce ochiul poate percepe in jur de 10-12 cadre pe secunda, in timpul unor evenimente care par sa pericliteze viata, creierul aflat sub un nivel de stres acut poate incetini timpul astfel incat ei pot citi 30 cadre/secunda, urgenta unei situatii avand efectul incetinirii timpului. Pentru ca secundele par mai lungi, acest lucru permite creierului sa aiba timp sa ia decizii salvatoare.

 

Unii cercetatori sustin ca acest efect de incetinire a timpului nu e o experienta directa a ceea ce simtim pe loc, ci doar o amintire a ceea ce s-a intamplat cu cateva milisecunde in urma. Respectiv, prezentul intens pe care consideram ca il traim, nu este decat o iluzie retroactiva.

 

Perceptia de lentoare temporala are si o explicatie evolutionista. Pentru cineva care urmareste din pozitia de martor un accident, timpul se deplaseaza cu viteza nomala (uneori foarte mare). Dar pentru cineva care sa afla implicat direct in accident, timpul pare sa se dilate si secundele par minute. Ca rezultat pentru individul implicat in accident, timpul pare ca a incetinit sau ca s-a dilatat. Prin urmare, persoana direct implicata are capacitatea de a gandi mai rapid in timpul acestor evenimente. De obicei, cei mai multi dintre cei direct implicati in accidente sustin ca timpul a incetinit. Nu e clar daca acest fapt este o crestere a rezolutiei timpului sau este doar o iluzie, o reamintire a unui eveniment emotional proeminent, cum spuneam mai sus.

 

Pentru ca in timpul unui accident, creierul primeste mult mai multa informatie decat intr-o situatie normala de viata, acest lucru duce la o perceptie alterata a scurgerii timpului. Acesta este un mecanism evolutionist care s-a adaptat pentru a creste rata de supravietuire a omului, care atunci cand era fata in fata cu un predator, in mediul ancestral, trebuia sa ia decizii rapide intr-un timp scurt, eventual fractiuni de secunda, dandu-i impresia ca timpul de gandire e mult mai lung (acest efect se cheama efectul oddball).  De aceea, in timpul unui accident, o persoana poate reactiona rapid si lua o decizie intr-o fractiune de secunda, lucru pe care l-ar face in decurs de minute daca ar fi intr-o situatie de viata normala.